Serviciile pentru Protectia Copilului anii 90...
Imi permit sa vorbesc despre serviciile pentru Protectia Copilului prin simplu fapt ca am trait acele momente de glorie.... sa ii zic asa.
Acele servicii stiu ca erau conduse foarte bine de catre, Inspectoratele scolare judetene, mai ales ca daca,,din cate tin minte" venea Inspectoarea sau Inspectorul scolar, parca venea presedintele. Intram intr-o curatenie generala fara precedent si fara nici o discutie se schimbau lenjeriile sau faceam patul ziceai ca suntem in armata ,, sa sara banul pe cearceaf", desi dormeam trei pitici in el. Perna era pentru copii mari(cei peste 12 ani ) nu aveam acces la ele.
Daca unii din cei mici aveau acces avea noroc ca cineva mare ii era apropiat(frate, sora, vecin din sat ). Pe atunci intr-o Casa de Copii de 200 de copii cum era normal sa se locuiasca, noi locuiam 600 de copii. De aceea noi pitici dormeam si cate 3 intr-un pat. Nu erau locuri si nu puteai sa iti permiti visele anilor 2019. Eram atat de multi incat si la Bucatarie( sau Cantina cum i se zicea) intram pe ture. Amintirile astea vreau sa le impartasesc cu dumneavoastra pentru ca de multe ori aud sau vad cum sunt criticati copii institutionalizati fara vina lor, sau cum sunt vazuti niste salbatici, in randul omenirii domestice. In acelasi timp mai salbatic decat un copil orfan.
In primii ani de dupa comunism am trait intr-o gradinita pentru ca aveam varsta frageda 4-6 ani. Despre adoptii, nu prea tin minte mare lucru, decat ca au fost cativa foarte norocosi.Poate 10-20 de copii mici. Insa tin minte ca se furau noaptea copii. Veneau spargeau un geam si te trezeai ca Ionut sau Maria nu mai sunt. La un moment dat eram paziti de militie, de sau mai linistit treburile. Chiar tin minte ca am vazut vre-o 2-3 barbati incatusati. In rest, educatia...., exact cum auziti din povestile altor copii institutionalizati:,,, flamanzi, batuti, nu stiam ce este aia o jucarie. Ursuletii aia croiti, ii vedeam cred ca Luni vre-o 1 ora.....
Bomboanele alea tari cu gust de menta, erau crapate cu ciocanul si daca aveai norocul sa prinzi o bucata mare, era bine...dar daca nu.....asta e.... mai este si maine o zi. .....Cand se dadea de exemplu o bucata de pui cu orez sau piure, si osul il rodeam daca era nevoie. Tin minte ca ne era foame la toti...
Cand primavara ieseam la joaca,... ca ne scotea si la joaca, tin minte ca unii din noi mancam iarba, sa ne linistim foamea, sau mai venea pe la gard cate un trecator si ne arunca cate o bucatica de paine cum aruncai la pasarele sa ne ajunga la toti.... educatia anilor 90..... Dar au trecut.....Nu stiu cum am rezistat dar pana la urma au trecut.
Erau si zile frumoase, de sarbatori, nu de fapt inainte de sarbatori..ca in timpul sarbatorilor, majioritatea erau liberi. Pentru prima data cam atat.
Daca vi se par interesante povestile, sau daca ave-ti vre-o intrebare, scrie-ti mai jos. Va raspund cu mare placere.
Respectele mele, draga cititorule.
